Dr. Leah Roxana – Elena, medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală la Policlinica Providența, ne oferă în rândurile de mai jos mai multe detalii despre nodulul bening numit fibroadenom, depistarea și tratarea acestuia.

Descoperirea unui nodul mamar poate fi o experiență înfricoșătoare, dar nu toți nodulii sunt de natură malignă (cancer).

Una dintre leziunile benigne cele mai frecvente la nivelul sânului este fibroadenomul. Acesta apare ca urmare a înmulțirii în mod anormal a țesutului conjunctiv de la nivelul sânului.

Incidență

Fibroadenomul este tipul de nodul solid cel mai des întâlnit la adolescente și femeile tinere, incidența maximă fiind între 25 și 40 de ani. După 40 de ani incidența fibroadenomului scade. Fibroadenomul poate apărea în cazuri foarte rare și la bărbați.

Etiologie

Cauza apariției fibroadenoamelor nu este cunoscută.

Hormonii (estrogenul) pot determina creșterea și dezvoltarea acestor tumori. Femeile care au luat tratament anticoncepțional înainte de vârsta de 20 de ani prezintă un risc mai mare de apariție a fibroadenoamelor.

Aproximativ 10% din fibroadenoame dispar în timp.

Aceste tumori pot crește în special pe durata sarcinii. După menopauză de obicei scad ca și dimensiuni.

Aspect clinic

Fibroadenomul se prezintă clinic ca o formațiune rotundă sau ovalară, bine delimitată și bine circumscrisă, fermă, mobilă pe planurile profunde și superficiale, nedureroasă la palpare.

Uneori poate fi sensibilă sau chiar dureroasă în special în perioada premenstruală. Deși poate fi localizat oriunde în sân cel mai frecvent se localizează în cadranul supero-extern.

În 10 – 15% din cazuri există multiple fibroadenoame în același sân sau în amândoi.

Tipuri de fibroadenoame

Cele mai multe fibroadenoame au dimensiuni de 1 – 3 cm și sunt denumite fibroadenoame simple. Privite la microscop celulele au aspect și masă uniformă. Prezența acestui tip de fibroadenom nu crește riscul apariției cancerului de sân.

O altă categorie de fibroadenoame sunt fibroadenoamele complexe. Acestea sunt de obicei mai mici ca și dimensiuni față de fibroadenoamele simple și au  tendința să apară mai frecvent la persoanele mai în vârstă (vârsta medie – 47 de ani). Privite la microscop acest tip de tumori prezintă și alte componente cum ar fi chisturi mai mari de 3 mm, calcificări. Potrivit ACS (American Cancer Society) prezența fibroadenoamelor complexe crește ușor riscul apariției cancerului de sân.

Câteodată fibroadenoamele pot crește mult în dimensiuni (> 5 cm) și atunci se numesc fibroadenoame gigant. Ele se întâlnesc de obicei la femeile însărcinate sau care alăptează.    

Fibroadenomul juvenil este denumirea dată fibroadenomului care apare la adolescente. Acesta reprezintă ~ 0,5 – 2% din totalul fibroadenoamelor, prezintă o creștere rapidă și poate determina asimetria sânilor. 10 – 25% dintre pacientele cu fibroadenom juvenil au leziuni multiple sau bilaterale.

Cum se diagnostichează un fibroadenom

1.   Examenul clinic

Investigația unui fibroadenom începe cu examinarea clinică a sânului. Se examinează nodulul mamar și zona din jurul acestuia pentru a observa dacă există sau nu modificări.

Importante pentru stabilirea diagnosticului sunt câteva informații pe care trebuie să le ofere pacienta: când a apărut nodulul, dacă s-a modificat sau nu forma lui, dacă în timpul menstruației nodulul și-a modificat mărimea ori dacă au existat sau nu scurgeri mamelonare.

2.   Examenul radiologic

Ecografia mamară este recomandată pacientelor cu vârsta sub 40 de ani pentru evaluarea nodulului descoperit clinic.

Ecografic fibroadenomul se prezintă ca un nodul  rotund sau oval, bine delimitat, cu contur regulat. În ~ 10% din cazuri se pot vizualiza calcificări în interiorul leziunii.

Mamografia – este o investigație cu raze X care ajută la detectarea modificărilor la nivelul sânului.

Țesutul mamar dens la femeile tinere face dificilă interpretarea unei mamografii, de aceea această investigație este recomandată femeilor peste 40 de ani.

La mamografie fibroadenomul apare ca o formațiune cu margini nete, rotundă sau ovală, bine delimitată. La pacientele în postmenopauză, atunci când fibroadenomul involuează pot apărea calcificări în interiorul leziunii pe imaginea mamografică. În unele cazuri întreaga formațiune este calcificată. Uneori pot fi prezente microcalcificări, ceea ce face dificilă diferențierea de leziuni maligne.

Pe lângă ecografie și mamografie mai poate fi necesară efectuarea unui examen IRM.

3.   Examenul de laborator

Biopsia aspirativă cu ac fin – Cu ajutorul unui ac fin, medicul aspiră conținut din nodulul mamar. Se va recolta o mostră de celule care va fi trimisă la analiză pentru a se verifica dacă nodulul este benign sau malign.

Biopsia – Pentru a fi sigur că este vorba exclusiv de un fibroadenom mamar și nu de cancer mamar, medicul va recomanda o biopsie. În timpul procedurii se va folosi un ac gros (trocar) sub ghidaj ecografic pentru a extrage o mostră de țesut din formațiunea mamară. Biopsia este cea mai sigură modalitate de diagnosticare.

Biopsia se indică atunci când leziunea:

• a crescut în dimensiuni;
• nu prezintă toate caracteristicele unui fibroadenom la ecografie;
• are dimensiuni > 2,5 cm și nu există examinări anterioare pentru comparație. 

Tratament

Deși nu pun în pericol viața, fibroadenoamele pot necesita tratament.

Decizia îndepărtării chirurgicale a fibroadenomului depide de următoarele:

• dacă își schimbă forma sau dimensiunea;
• dacă formațiunea determină asimetria sânilor;
• dacă este dureroasă;
• dacă există un istoric familiar de cancer mamar;
• dacă există suspiciuni la rezultatul biopsiei;
• gradul de anxietate al pacientei. Astfel, dacă pe femeie o neliniștește ideea că nodulul rămâne netratat, fibroadenomul poate fi extirpat pentru a îmbunătăți starea psihică a acesteia.

Excizia chirurgicală se poate realiza sub anestezie locală sau generală.

Ca și alternative la excizia chirurgicală există ablația cu laser sau crioablația.

Pentru a veni în sprijinul femeilor neasigurate, cu vârste între 18 și 50 de ani, Policlinica Providența organizează campania ”Nu orice nodul este cancer”, cu scopul de a ajuta la depistarea fribroadenoamelor. Astfel, în perioada 16 – 31 martie vor fi efectuate ecografii mamare gratuite, în limita locurilor disponibile și cu programare în prealabil*. 

*Ecografiile mamare nu se pot efectua în săptămâna de dinainte de menstruație.

Dr. Leah Roxana – Elena, medic specialist Radiologie și Imagistică Medicală la Policlinica Providența, poate fi găsită, prin programare prealabilă, la unul dintre numerele de telefon 0232 215 940 / 0729 292 897 sau prin e-mail la adresa programari.policlinica@providentamedical.ro.