Nutriția, de la mituri la sfaturi, la Spitalul „Providența”

Nutriția, de la mituri la sfaturi, la Spitalul „Providența”

Ați luptat împotriva kilogramelor în plus sau v-ați străduit să vă îmbunătățiți digestia apelând la diete și medicamente care nu și-au arătat efectul, decât poate pe moment? O alimentație echilibrată pare a fi cheia pentru sănătatea dumneavoastră. Mihaela Brebu, nutriționist în cadrul Spitalului „Providența” ne oferă în interviul de mai jos nu doar informații generale despre importanța alimentației sănătoase, ci ne vorbește și despre mituri și mici secrete ale unui meniu complet.

- Care este rolul unui nutriționist?

- Rolul nutriţionistului este acela de a ghida fiecare pacient în parte, raportându-se corect atât la particularităţile acestuia cât şi la scopul pentru care acesta s-a prezentat la cabinet. Dacă ţii cont de particularităţile digestive şi de comportament ale fiecărei persoane, recomandările deja curg de la sine. La fel şi rezultatele, doar dacă sunt respectate indicaţiile.

Şi cred că mai are un rol foarte important nutriţionistul şi anume să explice clar şi răspicat non-sensul calculării numărului de calorii din fiecare îmbucătura! Oamenii trebuie să înţeleagă că o calorie nu este egală cu o calorie. Foarte importantă este sursa acestor calorii, ceea ce şi face diferenţa. Scopul este nu să împovărăm oamenii cu calcule interminabile şi absurde, ci să le furnizăm instrumente simple şi la îndemână, cu care să poată jongla uşor şi pentru totdeauna. Aceasta înseamnă educaţie nutriţională. Acesta este modul în care eu abordez lucrurile.

Primele şedinte de consiliere nutriţională din programul pe care l-am gândit sunt în fapt adevărate cursuri pe care le ţin unul la unul, în timpul cărora clientul înţelege exact care sunt argumentele care stau la baza recomandărilor pe care le fac. La final va fi capabil să ia singur decizii şi asta pentru că în loc să-i dau peşte gata prins, l-am învăţat să pescuiască. Asta înseamnă că din sertarul meu nu va ieşi vreo dietă standard, ci dimpotrivă încurajez foarte mult alegerile personale, în funcţie de preferinţe, în acord însă cu principiile pe care le-am discutat şi argumentat în detaliu. În felul acesta, demersul de reeducare nutriţională devine plăcut, eficient şi, în plus, generează uşor, uşor, un nou stil de viaţă.

 

- De ce servicii beneficiază pacientul, odată ajuns în cabinetul nutriționistului?

- Avem o discuție de început în care investigăm istoricul patologiei. Dacă e vorba de suprapondere, vedem cum au stat lucrurile încă din fragedă copilărie, la naștere, în jurul vârstei de 2 ani şi apoi în jurul vârstei de 15 ani, momente cheie în evoluția greutății. Apoi vedem care sunt obiceiurile alimentare, felul în care organismul reacţionează la ingestia fiecărui aliment în parte și încercăm, de comun acord, să facem un plan.

 Începem cu educația nutrițională cu privire la cele trei mese, la gustări, la cum bem apă, cum respirăm, cum ne odihnim, cum ne relaxăm. Săptămânal luăm în discuţie câte una, două teme, urmate de recomandări concrete, alimentare şi de stil de viaţă, pe care pacientul se va strădui să le integreze. Despre cât de bine a reuşit să facă acest lucru vom discuta la următoarea întâlnire şi continuăm cu alte recomandări noi, până când reuşim să remodelăm vechile obiceiuri, astfel încât cele noi să acţioneze în spiritul longevităţii şi a creşterii calităţii vieţii. Un instrument foarte important în tot acest demers îl constituie jurnalul alimentar, jurnal pe care pacientul este incurajat să-l completeze la zi, având astfel în cadrul întâlnirilor un suport valoros, pe marginea căruia discutăm, tragem concluzii şi încercăm să adaptăm următoarele recomandări în acord cu particularităţile fiecărui pacient în parte.

 Dincolo de alimentaţie însă, care în mod cert este un element important în păstrarea sănătăţii noastre, trebuie să avem mereu în vedere sănătatea sufletului, fără de care organismul nu poate fi în echilibru. Pentru asta îl avem pe Bunul Dumnezeu.

 

- Care este importanța nutriției în acest plan, când pacienții poate că se așteaptă ca sănătatea lor să fie redată de medicamente?

- Nutriția este importantă dacă o privim ca și parte integrantă a educației noastre. Dacă începem să ne punem probleme în ceea ce priveşte alimentele pe care le mâncăm, de unde le procurăm , cum le asociem, cum le gătim, atunci, într-adevăr, nutriția poate avea rol de medicament. „Alimentele să vă fie medicamente!”, spunea Hipocrate.

Putem obține beneficii nenumărate, nesperate, dar dacă o privim ca pe o dietă, nu am făcut nimic. Suntem într-un impas total. Ne vom strădui foarte mult o săptămână, două sau câteva luni, după care obosim, cedăm, revenim la obiceiurile vechi, kilogramele revenind şi ele în număr şi mai mare.

Dacă motivația este sănătatea, atunci putem lucra foarte frumos împreună și rezultatele sunt de durată.

- Vă amintiți de un caz deosebit?

-  Mai multe, printe care o pacientă de 70 de ani care suferea de constipaţie cronică și considera că este “defectă” din acest punct de vedere. Toată viața ei luase laxative și după ce a schimbat câteva obiceiuri alimentare, în decurs de câteva luni, a ajuns să aibă și două scaune pe zi, absolut normale.

- Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care vă confruntați în cabinet?

- Supraponderalitatea este cea mai frecventă și vine la pachet și cu patologie cardiacă, digestivă (constipații, balonări, stare de greață), probleme articulare, diabet zaharat şi altele. Foarte multe persoane care se adresează nutriționistului vin cu un prediabet de care nici nu știu, dar care iese la iveală în urma setului de analize pe care îl facem. Vestea bună este că în acest punct se poate interveni cu succes dacă pacientul înţelege cât de important este să facă schimbările necesare în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare şi stilul de viaţă.

- Ce obiceiuri este nevoie să schimbăm?

- O asociere foarte împământenită și deloc sănătoasă este cea dintre proteine și alimente care conțin amidon (ex.: cartofi cu carne, orez cu carne, paste cu carne, celebrele sandwichuri), întrucât este nevoie de pH-uri diferite ale sucului digestiv pentru prelucrarea celor două categorii de alimente.

La fel, lipidele asociate cu proteinele nu fac casă bună. Și mă refer la carnea grasă care este greu de digerat şi la fel friptura preparată în ulei. Chiar dacă este vorba despre o carne slabă, faptul că este preparată în ulei împiedică digestia acesteia deoarece lipidele inhibă sinteza enzimelor implicate în acest proces.

Un alt obicei considerat sănătos de către majoritatea și nu este deloc așa este consumarea unui fruct la desert. Fructele au nevoie de un timp foarte scurt ca să treacă de stomac și să ajungă mai departe în tubul digestiv, ori pentru asta trebuie ca stomacul să fie gol. Altfel, fructele vor fi blocate în stomac împreună cu celelalte alimente, vor genera reacții de fermentare și apare balonarea și disconfortul digestiv. Le mâncâm pe stomacul gol, de regulă cu o jumătate de oră, o oră înainte de masă, ca să poate fi procesate complet.

- Cum asociem alimentele într-un mod sănătos?

- La masa de dimineață ideal ar fi să mâncăm alimente cu încărcătură mai mare în lipide (adică grăsimi), dar de bună calitate: semințe, avocado, măsline, ulei de măsline. Dacă nu avem probleme cu colesterolul, sunt foarte bune și untul și oul, chiar și de câteva ori pe săptămână. Lipidele le putem asocia cu legume, salate, iaurt, fulgi de ovăz. Eu nu promovez musli, pentru că avem orz, grâu și secară acolo, iar toate aceste cereale conţin gluten și multora dintre noi nu ne face bine. Deci un iaurt cu fulgi de ovăz și semințe sau o omletă cu semințe, un ardei gras, un morcov ras și fulgi de ovăz reprezintă un mic dejun complex.

La prânz avem proteinele, de origine vegetală sau animală. Cele de origină animală sunt carnea, peștele și brânza și aici recomand urda (conține aminoacizi foarte valoroși), iar cele de origine vegetală sunt reprezentate de leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut, bob) şi ciuperci. Aceasta este baza pentru masa de prânz, cu condiția ca în fiecare zi să alegem altă proteină. Carnea oferă toată gama de aminoacizi, dar nu înseamnă că nu îi putem avea pe toți, dacă nu mâncăm carne, ci mâncăm zilnic altă proteină de origine vegetală. Pe lângă proteine indicat este să aşezăm legume gătite (mai puțin cartof) și salate, indiferent de care.

După masa de prânz nu ar trebui să avem desert, pentru că inhibă secreția enzimelor și atunci digestia e blocată, mai ales dacă desertul are zahăr. Merge foarte bine, în schimb, un ceai digestiv (chimen, anason, fenicul, ghimbir). Ar trebui să evităm apa în timpul mesei și după masă, pentru că apa diluează sucul gastric și îngreunează digestia.

Iar seara avem carbohidrați, dar nu simpli, ci complecși, adică nu mâncăm pâine albă, cartofi prăjiți, ci ne axăm pe cereale integrale (ovăz, hrișcă, mei, orez integral, amarant, quinoa). Hrișca este o cereală extraordinar de valoroasă pe care noi nu o agreăm în mod deosebit, dar cu puțin chimen, usturoi și turmeric este foarte gustoasă. Și putem combina totul cu legume seara, inclusiv un cartof gătit bine, adică fiert sau copt (de preferat în coajă).

- Ce e nevoie să includem musai în meniu?

- Fructe și legume proaspete și, subliniez, de sezon. Dacă vom mânca iarna pepeni din supermarket nu ne va fi chiar bine. Există o ciclicitate care nu este întâmplătoare. Iarna avem la dispoziţie rădăcinoasele. Lucrurile sunt rânduite de Dumnezeu cu un anumit sens și bine ar fi să respectam aceasta rânduială. Posturile nu sunt nici ele întâmplătoare, însumând peste 200 de zile de post peste an, timp în care organismul are răgazul necesar să mai elimine din reziduurile acide care s-au format ca urmare a digestiei proteinelor de origine animală.

Este indicat ca la fiecare masă să existe şi o salata sau alimente crude consumate ca atare, pentru a beneficia de avantajele pe care le aduc în digestie enzimele conţinute în aceste alimente, ca să nu mai vorbim de fibre, foarte valoroase şi ele.

Poate sună ciudat, dar avem nevoie de monotonie la o singură masă. Cu cât mâncarea este procesată mai puțin și ingredientele din care o obținem sunt mai puține ca număr, cu atât digestia va fi mai ușoară. Dar avem nevoie de diversitate pe parcursul unei zile, a unei săptămâni, a unui an.

Persoanele interesate de efectuarea unei consultații la nutriționist sunt rugate să facă o  programare prealabilă la numerele de telefon 0232 241 271 / 0730 230 030, pe email la programari.spital@providentamedical.ro sau la sediul Spitalului „Providența”, Șoseaua Nicolina, nr. 115, Nicolina 2, Cug, Iași. Mai multe detalii despre pachet găsiţi aici http://www.providentamedical.ro/pachet-nutritie/pachet-nutritie-evaluare-preventie 

 

 

 

Analize Laborator Cu REDUCERE 20% faţă de preţul de listă      Investigații și consultații medicale            ...