Psihoterapia, un demers al vindecării, la Spitalul „Providența”

Privită încă prin lentila mitului că se adresează doar celor cu un diagnostic psihiatric, psihoterapia este de departe o terapie convențională. Adresată nu doar celor care suferă de o boală, ci și persoanelor care se confruntă cu greutatea unei adicții sau cu o problemă de cuplu sau pur și simplu își doresc să se cunoască mai bine, psihoterapia ajută la recăpătarea unui echilibru interior, acest serviciu fiind disponibil și în cadrul Spitalului „Providența”.

 În interviul de mai jos, Mirela Zetu – psiholog clinician şi psihoterapeut integrativ în cadrul Spitalului „Providenţa” ne vorbeşte despre ce înseamnă, în detaliu, psihoterapia, şi despre modul în care se desfăşoară întâlnirile în cabinet, creionând o relație bazată pe încredere.

- Ce este psihoterapia? Care este rolul acestei specializări în cadrul Spitalului Providenţa?

-  Psihoterapia este un tratament psihologic. Efectul acestui tratament este vizibil în anumite schimbări, atât la nivelul comportamentului, cât și al atitudinilor, al felului în care gândește sau reacționează o persoană, astfel încât aceste schimbări aduc cu ele o stare de bine, răspunsuri la întrebări îndelung căutate, asumarea unor alegeri când ele par să lipsească sau o mai bună înțelegere a propriei persoane.

Există și alte intervenții psihologice care sunt asemănătoare psihoterapiei, dar care nu sunt psihoterapie (consiliere, psihoeducație, intervenție în criză, coaching). De aceea este important ca psihoterapia să fie practicată doar de un profesionist al sănătății mintale care a trecut printr-o formare în acest sens.

Rolul acestei specializări în cadrul spitalului este unul complementar actului medical, integrativ. Nu întâmplător am terminat o formare în psihoterapie integrativă și am ajuns să lucrez într-un spital care practică un tip de medicină integrativă. Nu suntem numai trup. În tot ceea ce trăim la nivel somatic, există un ecou în plan psiho-emoțional, așa cum tot ce trăim la nivel mental poate avea un răspuns somatic.

- Cine poate beneficia de serviciile oferite de dumneavoastră în cadrul Spitalului?

- Răspunsul este simplu: Oricine. Oricine își poate face programare la colegii din Triaj și mă poate găsi la Spitalul „Providența”. Şedinţele de psihoterapie nu sunt adresate exclusiv pacienților internați sau celor care vin în ambulatoriul de specialitate trimiși de medicul curant în cadrul unei spitalizări de zi, ci oricărei persoane în căutarea unui psihoterapeut care să o însoțească pe îngustul drum al descoperii de sine, al trăirii durerii, al acceptării acesteia și al transformării lăuntrice.

Nu doar tulburările mintale sau comportamentale au nevoie de însoțire terapeutică, ci orice problemă care antrenează o suferință la nivel psihologic. Scopul psihoterapiei este de a produce o schimbare semnificativă la nivelul funcționării cognitive, emoționale sau comportamentale, vizibilă în felul în care persoana se raportează la ceilalți sau la nivelul stării de funcționare globală. Cu toții trecem la un moment dat al existenței noastre printr-un moment de criză în care ajutorul psihoterapiei este neprețuit.

- Ce servicii oferiți și cărei categorii de vârstă vă adresați?

- În principal servicii de psihoterapie individuală, oferite cel mai adesea adulților și uneori și copiilor  aduși de părinți la psiholog. Îmi revin foarte des în minte vorbele unuia dintre formatorii mei din școala de psihoterapie integrativă cum că până la 7 ani copiii sunt copacii, iar părinții sunt vremea și niciodată copacii nu influențează vremea, ci invers.

E o metafora frumoasă de care mă servesc adesea pentru a le explica părinților că felul în care un copil își strigă durerea, printr-un comportament calificat drept indezirabil, oglindește de fapt o problemă a părinților și atunci este necesar ca părinții să facă terapie, nu copilul.

Adulții pot beneficia de ședințe de psihoterapie pentru depresie, anxietate, fobii, atacuri de panică, doliu, stres, abuzuri sexuale și emoționale, gestionarea furiei și a emoțiilor disfuncționale, tulburări alimentare și adicții, dezvoltare personală și pentru soluționarea problemelor de cuplu și familie, printre altele.

- Cum se desfășoară ședințele, în funcție de categoria din care fac parte, și de câte ședințe este nevoie pentru recăpătarea unui echilibru?

- Ședințele durează 50 de minute, iar durata terapiei, adică numărul efectiv de ședințe de care ar avea nevoie cineva pentru ca schimbarea așteptată să se producă, diferă de la persoană la persoană, dar depinde și de problema psihologică existentă.

Pentru tulburările anxioase, de pildă, unde există cel mai adesea și suportul medicației prescrise de colegii psihiatri, numărul de ședințe de psihoterapie (vom lucra țintit cu tehnici cognitiv-comportamentale) este mai mic, decât dacă am lucra pe o adicție, de exemplu, unde schimbarea se produce mai lent, unde mai există și recăderi, unde sunt necesare întâlniri cu aparținătorii (pentru că acolo unde există o dependență, există și cineva în familie care, din dorința de a fi bine, întreține dependența, fără să-și dea seama) și unde este imperios necesară participarea la grupurile de suport care se țin la Fundația Solidaritate și Speranță.

În plus, intervine și factorul motivație. Acolo unde există o motivație puternică, schimbarea se produce și viața în sine devine un miracol, nu doar o sursă de alergătură care generează stres și durere.

Atunci când intrăm într-o psihoterapie, începem, de fapt, un proces de schimbare care necesită o colaborare foarte strânsă cu psihoterapeutul. Este un demers în care înveți să ai încredere să spui ce gândești fără frica de a fi judecat sau criticat. Psihoterapia nu doar te scoate din zona de confort, ci te apropie de propria persoană.

- Există o monitorizare și în urma serviciilor acordate? 

- Există o auto-monitorizare pe care clientul o deprinde (observați că în psihoterapie nu suntem pacienți, nu rămânem circumscriși unui diagnostic medical, ci clienți) prin tehnici specifice dobândite în timpul terapiei.

În plus, psihoterapia aduce o anumită ușurință a introspecției, iar un om care a învățat să se descopere, să se chestioneze, în clipa în care lucrurile scapă de sub control, va ști ce are de făcut. În psihoterapie există un grad mare de libertate a persoanei peste care psihoterapeutul nu poate trece. Însă există un cadru terapeutic care se discută de la bun început: evaluarea, stabilirea unor obiective terapeutice, frecvența  întâlnirilor etc.

- În afară de pacient, cu cine mai colaboraţi pentru a susţine recâştigarea echilibrului?

- Fac echipă cu colegii mei din spitalul în care lucrez, care înțeleg importanța întâlnirii pacientului cu un om care este antrenat să asculte mai degrabă decât să vorbească. Atât medicii, cât și preoții din spital sau din afara lui direcționează oameni către mine, pentru ca terapia să fie integrativă.

Observ cât de mare este nevoia de a ne exprima atunci când suntem bolnavi și ne adresăm medicului, nevoia de a vorbi despre ce ne doare, atunci când ne doare și consider că este un mare plus faptul că în Spitalul Providența, în cadrul unei spitalizări de zi, pacientul poate beneficia pe lângă toate investigațiile medicale necesare și de o întâlnire cu psihologul.

Spun adesea că sunt privilegiată să lucrez alături de colegii cu care fac echipă puternică și lucrăm nu doar unii cu ceilalți, ci și cu noi înșine pentru ca echipa să funcționeze. Ne facem loc în echipă unii altora și ne respectăm rolul bine definit și de neînlocuit în actul medical.

- Ce vă ghidează în demersul terapeutic?

- Nu sunt niciodată singură în lucrarea mea, sunt doar o mică rotiță al unui întreg angrenaj care se pune în mișcare în momentul în care o persoană conștientizează că are nevoie de o schimbare și vine la psiholog. În timpul terapiei și nu numai, sunt încredințată că Cineva ne iubește și veghează și conlucrează la schimbarea din noi (adică lucrează împreună cu noi)

Mă ghidează o intuiție interioară, care crește cu fiecare caz pe care îl întâlnesc. Mă ghidează prezența formatorilor mei în tot ceea ce sunt astăzi de la care am învățat enorm de mult și mai ales să disput credința iraționala conform căreia noi ar trebui să fim cum am fost cândva pentru a fi bine, de vreme ce tocmai cei care am fost cândva ne aduc în punctul în care suntem azi, determinând o serie de comportamente, atitudini și mai ales alegeri care ne fac să ajungem, de fapt, în cabinetul psihologului.

- Ce aţi recomanda pacienţilor care nu au fost niciodată la psiholog şi încă nu găsesc curajul să apeleze la un ajutor specializat?

- Le-aș recomanda să îndrăznească. Este mai mare consumul de energie cheltuit pentru a mima o stare de normalitate funcțională pe care nu o au, decât să înceapă un demers psihoterapeutic care ar putea să îi facă să descopere niște resurse personale pe care nici nu bănuiau că le au. 

***

Accesarea serviciilor se face cu programare prealabilă la numerele de telefon 0232 241 271 / 0730 230 030, pe email la programari.spital@providentamedical.ro sau la sediul Spitalului Providența”, Șoseaua Nicolina, nr. 115, Nicolina 2, Cug, Iași. MAi multe detalii despre servicii găsiţi aici http://www.providentamedical.ro/noutati/psiholog-crestin-la-spitalul-providenta