Afecțiunile respiratorii la copil, cele mai dese și contagioase

"Ce reprezintă afecțiunile respiratorii?

Afecțiunile inflamatorii respiratorii reprezintă patologia cea mai frecventă la copil, în special la cei de vârstă mică și care impune costuri, uneori mari, atât pentru sistemul medical, cât și pentru părinți.

Cauzele cele mai frecvente sunt infecțiile virale în peste 90% din situații, restul fiind bacteriene. Localizările cele mai frecvente sunt la nivelul căilor respiratorii superioare și doar 5% au manifestare la nivelul căilor respiratorii inferioare, acestea din urmă fiind și cele mai severe. Infecțiile de căi respiratorii superioare includ: rinofaringită acută, adenoidită, faringoamigdalită, sinuzită și otită, iar cele inferioare: penumonia, bronșita, bronșiolita.

Microorganismele virale sau bacteriene sunt factori determinanți, infecția neputând exista fără acestea, pe când factorii favorizanți nu sunt obligatorii, motiv pentru care un organism se comportă diferit față de altul în aceleași condiții de expunere.

Ce favorizează apariția afecțiunilor respiratorii?

Dintre factorii favorizanți, putem aduce în discuție statutul imunitar al organismului, care se referă la sistemul de apărare atât de la nivelul căilor respiratorii, cât și cel general (de la nivelul întregului organism).

Copilul se naște cu o imunitate transmisă de la mamă și care se menține în primele 4 – 6 luni. Ulterior, își perfecționează propria imunitate, atât prin imunizarea așa zis fiziologică, cât și prin contactul cu diverse microorganisme și/sau prin vaccinări.

În mod normal, un copil cu status imunitar indemn prezintă 6 – 7 infecții respiratorii / an din care 2-3 se pot însoți de o alterare a stării generale cu răspuns mult mai sever din partea organismului. O parte din acești copii pot să prezinte chiar și 12 infecții respiratorii / an, în special cei care intră pentru prima dată în colectivitate. Aceștia vin în contact cu un mediu nou la care trebuie să se adapteze, lucru demonstrat și de faptul că prelungirea timpului petrecut în colectivitate conduce la rărirea acestor situații.

De asemenea, copilul de vârstă mică și în special sugarul are „fiziologic” o imunitate redusă, dar și o particularitate anatomo-fiziologică a aparatului respirator, motiv pentru care riscul de infecții respiratorii, în principal de căi respiratorii inferioare, este crescut.

Un alt factor favorizant îl reprezintă asocierea unor afecțiuni cronice, cum ar fi: boli cardiace, renale, diabetul, mucoviscidoza, carențele nutriționale (anemie, rahitism, malnutriția).

Mediul favorizează acțiunea și respectiv reacția organismului adesea mai  severă la microorganisme, și anume: poluarea, aglomerația, zona cu fum de țigară, umiditate crescută, mucegai, încăperi nearisite.

Infecțiile respiratorii sunt extrem de contagioase, transmiterea fiind pe cale aeriană, de aceea răspândirea, mai ales în colectivitățile de copii (grădinițe, creșe) este crescută.

Când este cazul să ducem copilul la spital?

Manifestările sunt diverse, în funcție de localizarea infecției, iar semnele de gravitate care ar trebui să alerteze părinții pentru a solicita ajutor medical sunt:

  • Respirația îngreunată, zgomotoasă
  • Efort respirator suplimentar
  • Wheezing (șuierat)
  • Vărsături rapide în jet
  • Dificultăți de alimentație sau hidratare (refuz)
  • Febră înaltă de peste 39 grade Celsius sau febra care nu cedează sub antitermice după 3 zile
  • Copil apatic, hiporeactiv, somnolent

Cum se tratează afecțiunile respitatorii?

În cazul absenței acestor semne de mai sus, tratamentul este simptomatic: dezobstrucția nasului cu ser fiziologic sau apă de mare și aspirația secrețiilor nazale cu pompița sau cu aspiratorul nazal, antitermice, antalgice (dacă are dureri în gât); este extrem de importantă hidratarea corespunzătoare. Antibioticele nu trebuie utilizate dacă nu au indicație strictă și nu există un aviz medical.

Cum pot fi prevenite afecțiunile respiratorii?

Pofilaxia infecțiilor respiratorii implică:

  • Evitarea contactelor cu copii și adulți care prezintă infecții respiratorii
  • Evitarea aglomerațiilor în perioada epidemiilor de infecții virale
  • Aerisirea încăperilor
  • Igienă strictă: spălatul mâinilor
  • Alimentație bogată în legume și fructe care să aducă un raport crescut de vitamina C
  • Vaccinarea antigripală în sezonul rece protejează doar de infecția cu virus gripal care este răspunzătoare de un număr limitat de îmbolnăviri

De asemenea, trebuie știut că evoluția unei afecțiuni respiratorii este de 7 – 10 zile, urmată de o perioadă de convalescență de 1 până la 3 săptămâni, timp în care copilul trebuie protejat, întrucât este extrem de vulnerabil pentru alte infecții. Din acest motiv, trebuie respectate măsurile profilactice și evitate zonele aglomerate, inclusiv colectivitățile școlare."

Articol realizat de dr. Cătălina Ionescu, medic primar Pediatrie în cadrul Policlinicii Providența

Programări la dr. Cătălina Ionescu, medic primar Pediatrie în cadrul Policlinicii Providenţa, se pot realiza la numerele de telefon: 0232/215 940 şi 0729 292 897 sau la sediul Policlinicii Providenţa din Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 10, Bl. B1, Parter, lângă Mitropolie.

Citește despre: